Mituri despre fericire

Nefericire mai puțină nu înseamnă fericire mai multă. Iată doar un exemplu din multele mituri despre fericire. În cele ce urmează, vă propunem o perspectivă științifică, comparativă asupra fericirii, care să ne ajute să înțelegem cât mai bine conceptul și cum ne poate acesta ajuta.

Fericirea poate fi definită?

Da. Fericirea poate fi definită[1]. Fericirea nu este un subiect ”soft”. Fericirea nu este un spectru larg care cuprinde tot ce este bun într-o viață. Exista o serie de definiții în literatura de specialitate și toate au în comun referirea la:

judecăți pozitive (atitudini pozitive) sau

experiențe pozitive (sentimente, stări, emoții, stări de flow) la locul de muncă.

Definirea fericirii este cel mai dificil proces din înțelegerea ei. Este un concept individual și subiectiv ceea ce face înțelegerea și măsurarea lui în organizații extrem de dificilă, dar nu imposibilă. Pornim de la ipoteza că fericirea nu e reprezentată doar de zambet și, contrar așteptărilor, fericirea nu este similară cu a ajunge unde vrei sau a obține tot ce îți dorești.

Gândire pozitivă = psihologie pozitivă?

Psihologia pozitivă este adesea confundată cu mișcarea gândirii pozitive, căreia însă îi lipsește fundamentul științific. Astăzi cunoștințele și studiile bazate pe evidențe ne dau mijloace să acționăm. Putem, deci, sp creem fericire înarmându-i pe ceilalți cu informații și competențe pentru a trăi vieți cu sens, cu împlinire și într-un mediu care îi sprijină în acest sens, inclusiv la locul de muncă.

Pot fi fericit la locul de muncă?

La locul de muncă poți fi fericit sau nefericit. Fiecare dintre ipoteze depinde de cine ești, de ce faci și cum esti tratat la locul de muncă. Activitățile și ocupația care îți oferă recompense, care presupune relaționare sănătoasă cu colegii și oportunități regulate, în care simți că te dezvolți este un factor al bunăstării la locul de muncă. Fericirea și bunăstarea sunt direct relaționate cu diferite sectoare ale organizației: productivitatea, satisfacția clienților, calitatea serviciilor, rata scăzută de absenteeism, influențează pozitiv creativitatea.

Emoțiile negative ajută productivitatea?

Există un trend ascendent în zona obsesiei asupra creșterii productivității. Unde s-a ajuns? Firmele cheltuie bani pe happiness coaches, jocuri, FUNsultants și au facut chiar și o poziție Chief Happiness Officer (Google). Oare ar trebui să facă asta? S-au extins beneficiile fericirii peste tot. Dacă ești fericit la locul de muncă, ești angajatul perfect: bun coleg, performant, ordonat, ai rezultate, ești apreciat etc. Unele dintre ele sunt evidențiate de știință, altele sunt pure mituri.

De asemenea, există și un ,,revers al medaliei”: dacă te simți prea relaxat, fericit sau visător, e posibil să nu mai fii motivat să termini anumite lucruri începute deja. O dispoziție prea veselă poate ucide motivația necesară pentru a te mobiliza și a găsi o strategie[2] … Studiul sugerează că atunci când indivizi cu specializări diferite lucrează împreună în echipe, o stare de spirit negativă duce la rezultate mai bune. Cum? De exemplu în a se asigura că au înțeles perspectiva corectă a unei situații. Puțină ,,negativitate” ajută oamenii în a se concentra mai mult pe a înțelege cât mai corect o idee, în loc să o agreeze imediat.

Aceste tendințe pot fi de folos în special în medii de la locul de muncă în care toată lumea e de acord cu toată lumea și unde oamenii nu vor să se aventureze în conflicte sau provocări. Sentimentele negative nu sunt de folos în orice situație însă. Nu este de folos să aduci emoție negativă și ostilitate într-un mediu de lucru în care aceste lucruri există deja.

Concluzii – idei cheie

Milităm așadar pentru o abordare a fericirii în care ce este pozitiv este de dorit, ce este negativ nu e întotdeauna rău, așa cum am văzut mai sus, încercând pe cât putem să spulberăm aceste mituri despre fericire.

Când vorbim despre fericire, mai ales dacă ne dorim sa fie prezentă în organizația noastră, recomandăm ca prima dată să fie stabilite niște aspecte: nivelul la care se face referire (personal/organizațional), durata (acele elementele care îmi dau fericirea de durată) sau stabilitatea în timp și conținutul specific. Vom vorbi pe larg despre aceste subiecte în articolele urmatoare deoarece acestea sunt esențiale în a implementa și în a cuantifica impactul fericirii în organizații. Toate acestea, pentru că nu există o pastilă a fericirii, ci trebuie analizată nevoia și adaptată strategia în funcție de fiecare organizație/persoană din organizație. Tu ce mituri despre fericire cunoști?

Surse:
[1] Cary Cooper, Ivan Robertson (2011) Well-being: Productivity and Happiness at Work
[2]Gabrielle Oettingen, 2014, Rethinking Positive Thinking: Inside the New Science of Motivation

[button shape=”square” size=”regular” float=”none” href=”https://happy-employees.eu/angajati-fericiti/” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover”]Afla mai multe despre cum sa ai Angajati Fericiti![/button]

Autor:

Florentina Sipetean – Consulting Manager
Livrare: Teambuilding,Training
Email: florentina.sipetean@happy-employees.eu
LinkedIn