Emoțiile pozitive în luarea deciziilor

În fiecare zi suntem puși în situația de a lua decizii. În acest context, emoțiile pozitive joacă un rol important. Ce sunt emoțiile pozitive și care sunt beneficiile și dezavantajele lor? Haideți să aflăm despre ele și despre cum să le gestionăm în avantajul nostru.

Avantajele emoțiilor pozitive

După un scurt moment de introspecție, fiecare dintre noi ne putem da seama că deciziile noastre sunt influentațe, în mod constant, de stările emoționale din momentul respectiv. Spre exemplu, deciziile pe care le luăm când suntem bucuroși diferă de cele pe care le luăm într-un moment de tristețe sau furie. Astfel, pare că un ingredient cheie al succesului este dat de abilitatea noastră de a ne identifica emoțiile, de a le înțelege rolul precum și modul în care ne influențeaza.

Fiecare emoție are rolul de a ne comunica informații vitale despre mediul inconjurător, iar mai exact, de a semnaliza dacă acesta este sau nu în conformitate cu  scopurile noastre actuale. Literatura de specialitate ne vine în ajutor, clarificând modul în care anumite emoții influențează procesul decizional și comportamentele noastre[1]. Spre exemplu, emoțiile pozitive motivează comportamentul de apropiere, iar emoțiile negative, precum frica sau tristețea, motivează un comportament de evitare. Cercetătorii au descoperit că emoțiile pozitive facilitează flexibilitatea mentală, crescând abilitatea de comutare a atenției spre stimuli noi și de detectare mai rapidă a recompenselor din mediu[2].

Ce înseamnă asta în contextul organizațiilor? Este mult mai probabil ca un angajat fericit să decidă să participe la proiecte sau evenimente noi, să își consolideze relațiile cu colegii și să seteze și să urmărească noi obiective. Pe scurt, emoțiile pozitive ne fac mai proactivi și mai implicași în activitatea de zi cu zi.

Dezavantajele emoțiilor pozitive

Înainte de a concluziona că fericirea este întotdeauna benefică și că oamenii ar trebui să se afle mereu în căutarea ei, trebuie să examinam și situațiile în care emoțiile pozitive devin un obstacol în atingerea scopurilor. Cercetările arată că stările noastre emoționale nu influențează doar ce informații selectăm din mediul încojurator, ci și cum procesăm (interpretăm) aceste informații. Acest fenomen este vizibil și în procesul luării deciziilor, emoțiile pozitive devenind un impediment pentru gândirea rațională[3].

Emoțiile pozitive determină o procesare superficială a informațiilor disponibile și sporesc influența stereotipurilor în luarea deciziilor. Spre exemplu, în cazul unei simulari de proces penal, persoanele cărora le-a fost indusă o stare pozitivă, față de cei neutri, au condamnat mult mai frecvent inculpatul care aparținea unui grup minoritar stereotipic, chiar dacă acesta era nevinovat, luând astfel o decizie eronată[4].

În ceea ce privește procesul decizional, aflați ,,sub influența” unor stări emoționale pozitive, indivizii tind să evalueze superficial informațiile disponibile, să se bazeze mai mult pe cunoștiințele anterioare și să ignore caracteristicile specifice ale situației actuale.

Recomandări

Când lucrurile merg bine în jurul nostru, emoțiile pozitive ne pot ajuta să menținem și să consolidăm această stare precum și relațiile sociale cu cei din jur. Situația se schimbă în momentul apariției unor probleme, iar experimentarea unor emoții negative precum frica, furia sau tristețea ne ofera ajutorul necesar pentru depășirea eficientă a acestora. Odată ce am învățat să îl folosim eficient, sistemul nostru emoțional poate constitui un avantaj în procesul decizional, și indirect în atingerea obiectivelor.

Surse:
[1] Watson, D., Wiese, D., Vaidya, J., & Tellegen, A. (1999). The two general activation systems of affect:Structural findings, evolutionary considerations, and psychobiological evidence. Journal of Personality and Social Psychology, 76, 820-838
[2] Tamir, M., & Robinson, M.D. (2007). The happy spotlight: Positive mood and selective attention to rewarding information. Personality and Social Psychology Bulletin, 33, 1124–1136
[3] Martin, L.L., & Clore, G.L. (2001). Theories of mood and cognition: A user’s guidebook. Mahwah, NJ: Erlbaum
[4] Bodenhausen, G.V., Kramer, G.P., & Susser, K. (1994). Happiness and stereotypical thinking in social judgment. Journal of Personality and Social Psychology, 66, 621–632

[button shape=”square” size=”regular” float=”none” href=”https://happy-employees.eu/angajati-fericiti/” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover”]Afla mai multe despre cum sa ai Angajati Fericiti![/button]

Autor:

Noela Anastasia- Research Specialist
Livrare: Teambuilding,Training
Email: noela.anastasia@happy-employees.eu