Team Building BRD Mureș și BRD Harghita
De fiecare dată când văd un grup de oameni ce sunt cumva obligaţi de împrejurări să interacţioneze mă gândesc la cartea lui William Golding: „Împăratul muştelor”, pentru că îmi dau seama că dinamica grupului depinde de o mulţime de factori destul de greu de controlat.
Cartea spune povestea unui grup de copii ce rămân singuri pe o insulă şi sunt nevoiţi să formeze o comunitate, să-şi aleagă un lider şi să-şi găsească mâncare, unindu-i scopul comun al supravieţuirii. Lucrurile degenerează până la urmă, iar copiii inocenţi de la început ajung să poarte adevărate războaie unii împotriva celorlalţi.
Îmi amintesc că de cum am terminat cartea lui Golding am început să mă gândesc foarte serios la ce se putea schimba în poveste astfel ca lucrurile să nu scape de sub control. Şi dată fiind această lungă introducere în care mi-am expus exemplul meu mental de „aşa nu”, trebuie să spun că weekendul acesta am văzut un fascinant exemplu de „aşa da”.
Ştiind că urmează să petrec un weekend la Sovata cu echipa de vânzări a BRD trebuie să recunosc că mi-am imaginat o mulţime de oameni sobri, însă am fost plăcut surprinsă din start de entuziasmul şi buna dispoziţie a participanţilor.
Deşi nu se cunoşteau bine între ei (mai mult din mail-uri/telefoane date între filiale), mi-a plăcut enorm faptul că participanţii se ascultau unii pe alţii şi comunicarea era extrem de uşoară. De asemenea, liderii erau aleşi în funcţie de diferite abilităţi, iar grupul discuta mereu despre moduri de a-şi îmbunătăţi performanţele. Mai mult, se încerca mereu compensarea punctelor slabe iar participanţii se încurajau constant între ei la orice probă.
La final, discutând cu fiecare dintre ei am realizat că simpla participare la team building a produs schimbări majore în ceea ce priveşte echipa. Dacă la început abia se cunoşteau, la final am auzit lucruri de genul „înainte vorbeam la telefon şi ne ofeream ajutorul într-un mod formal, dar după acest weekend, am o grămadă de prieteni care ştiu că vor face tot ce pot ca să mă ajute şi să mă susţină la nevoie”. Altcineva sublinia faptul că dacă până acum colegii de la alte filiale erau doar nişte nume, acum ei sunt nişte persoane de care sunt ataşate sentimente de simpatie şi respect reciproc.
Dealtfel, schimbări s-au produs şi la nivel individual. Am fost încântată să aud de la participanţi faptul că în weekendul petrecut cu colegii au realizat că pot face orice îşi propun, şi pot realiza lucruri ce la început par imposibile. Mulţi au spus că gândirea pozitivă şi susţinerea grupului le-a schimbat perspectiva asupra modului de a aborda problemele şi de automotivare, lucru ce, trebuie să recunosc, m-a bucurat fantastic.
Pe scurt, weekendul acesta am aflat răspunsul la cum putea fi rescrisă cartea lui Golding într-o notă pozitivă şi îmi place să sper că şi noua variantă ar fi luat premiul Nobel pentru literatură.
Andrea Heltai