
Succesul și fericirea sau fericirea și succesul?
Am fost învățați încă de mici să căutăm succesul în tot ceea ce facem pentru că asta ne va aduce garantat fericirea. Și atunci cum se face că nu observăm o explozie de fericire la angajații care sunt deja ,,de succes’’? (câștigă peste 75.000$ pe an). Devenim tot mai conștienți de faptul că a avea o carieră de succes și o viață relativ lipsită de griji nu conduc neapărat la fericire.
Totuși, simțul comun precum și literatura de specialitate ne indică o relație strânsă între aceste două concepte. Spre exemplu, în comparație cu colegii lor mai puțin fericiți, persoanele fericite par să câștige mai mult, să aibă o performanță mai bună precum și relații sociale mai satisfăcătoare. Pe baza acestor date, cercetătorii au asumat că o carieră de succes determină un angajat să fie fericit. Cercetările mai recente răstoarnă acest mit, demonstrând că direcția relației este inversă.
Angajații cu niveluri crescute de emoții pozitive au joburi care implică o arie largă de sarcini și care sunt percepute ca având un impact asupra celor din jur (Staw, Sutton &Pelled, 1994).
Angajații care simt niveluri ridicate de fericire sunt mai implicați și investesc mai mult efort în sarcinile lor. Cu alte cuvinte, emoțiile pozitive reprezintă antidotul pentru extenuare emoțională, absenteismul de la locul de muncă precum și pentru fenomenul de burn out. În plus, angajații fericiti sunt mult mai flexibili în gândire, fiind mai deschiși spre schimbările din cadrul organizației (Credé et al., 2005).
Angajații fericiți nu sunt doar mai implicați în sarcinile aferente postului lor, ci și în alte activități care sunt în beneficiul organizației sau a colegilor de muncă (Credé, Chernyshenko, Stark, Dalal, & Bashshur, 2005). Fiind numit și comportament civic organizațional, acesta se poate materializa în depurerea de efort în plus, în asumarea voluntară a unor sarcini extra, în ajutarea celorlalți sau într-o atitudine colaborativa. (Borman et al., 2001) Aceștia sunt angajații care adoptă un comportament proactiv pentru a îmbunătăți funcționarea organizației, fără a li se cere asta explicit.
Chiar înainte de a obține un job, o persoana fericită are șanse mai mari de a fi chemată la un al doilea interviu, în comparație cu o persoană mai putin fericită. Într-un studiu recent, absolvenții care au raportat un nivel crescut de emoții pozitive înainte de festivitatea de absolvire au reușit să obțină un al doilea interviu mult mai des decât cei care au raportat un nivel mai scăzut de emoții pozitive, într-un interval de 3 luni (Burger & Caldwell, 2000). Astfel, emoțiile pozitive pot constitui un avantaj în procesul de căutare al unui job. Acest aspect este explicat și AICI într-un filmulet TED.
Emoțiile pozitive influențează nivelul de suport social primit de un angajat. Mai exact, studiile arată că angajații care au raportat emoții pozitive în timpul primei măsurători au beneficiat de un nivel mai mare de suport atât din partea colegilor cât și din partea supervizorilor pe parcursul unui an (Staw et al. 1994). În plus, supervizorii au evaluat acei angajați mult mai favorabil, chiar și după o perioadă de cațiva ani de la măsuratorile inițiale.
Relația dintre emoțiiile pozitive și venit, un indicator clasic al succesului la locul de muncă, este susținută de datele experimentale. Mai exact – angajații care se descriu ca fiind fericiți la moment dat au un venit mai ridicat în anii următori. Diener și colaboratorii au măsurat nivelul de fericire a 13.000 de studenti din anul I și le-au comparat cu veniturile lor 16 ani mai târziu. Rezultatele au arătat că studenții cu un nivel de emoții pozitive ridicate (în special cei care proveneau din familii cu statut socio-economic crescut) câștigau semnificativ mai mult decât colegii lor mai puțin fericiți.
Fericirea e cheia succesului?
Având în vedere datele prezentate, e tentant să concluzionăm că fericirea e mereu raspunsul în obținerea succesului. Totuși există și situații în care unele emoții negative ne vor ajuta mai mult ca cele pozitive să ne atingem obiectivele.
Emoțiile oferă informații despre starea indivizilor precum și intențiile lor și pot deci modifica cursul interacțiunilor sociale. Cercetătorii care investighează modul în care exprimarea de diferite emoții influențează rezultatele negocierilor, au ajuns la o serie de rezultate interesante (Sinaceur & Tiedens,2006):
Negociatorul care exprimă furie are mai multe șanse să îl determine pe celalalt să cedeze, în timp ce exprimarea unor emoții pozitive precum bucuria, determină efectul opus. Aceasta influență este cu atât mai mare cu cât negociatorul este o persoană influentă sau cu statut social ridicat.
În cazul negociatorilor puternici (persoane influente), furia determină creșterea sentimentului de control și asertivitate, facilitând astfel procesul de negociere precum și obținerea unor rezultate mai favorabile pentru persoana în cauză (Overbeck, Neale & Govan, 2010).
Care este cheia?
Milităm pentru ideea că nu există o cheie/ rețetă care duce la succes. Într-adevar, impactul pe care fericirea îl aduce în acest context este evident. Cu toate acestea, trebuie să subliniem că atât fericirea cât și succesul sunt procese care necesită personalizare și, mai ales, acceptarea relevanței sentimentelor negative deopotrivă.
[button shape=”square” size=”regular” float=”none” href=”https://happy-employees.eu/angajati-fericiti/” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover”]Afla mai multe despre cum sa ai Angajati Fericiti![/button]
Autor:
Noela Anastasia- Research Specialist
Livrare: Teambuilding,Training
Email: noela.anastasia@happy-employees.eu