Well being organizațional: De ce avem nevoie de well being?

Fie ca e vorba de mediul organizational sau cel personal, auzim tot mai des in jurul nostru vorbindu-se despre well-being si well-being organizational. Marile companii si-au facut un scop din cultivarea well-being-ului angajatilor oferind tot felul de beneficii exotice,  guvernele straine il propun ca obiectiv central al politicilor de dezvoltare, iar atelierele sau seminariile care promit tehnici revolutionare pe aceasta tema sunt la tot pasul.  La prima vedere, pare ca acest well-being e rezolvarea tuturor problemelor noastre. Sa fie oare asta adevarat?

Pentru a putea raspunde obiectiv la acesta intrebare, e nevoie sa facem un pas inapoi si sa vedem ce inseamna defapt acest concept.

Ce este well-being-ul pentru tine?

La acesta intrebare, majoritatea persoanelor amintesc de fericire, emotii pozitive si satisfactie cu viata in general, eventual si de bogatie, succes si sanatate.  Desi nu este nici o indoiala ca emotiile pozitive si fericirea sunt componente esentiale, well-being-ul inseamna mai mult de atat.

In literatura de specialitate, termenul de well-being a aparut in cadrul psihologiei pozitive. Contrar intuitiei, psihologia pozitiva nu se refera la a gandi pozitiv tot timpul, la a ignora evenimentele negative si la a pastra o atitudine optimista in ciuda a ceea ce se intampla in jurul nostru. Psihologia pozitiva subliniaza ideea conform careia starea de sanatate inseamna mai mult decat absenta bolilor si a emotiilor negative. Inseamna si o stare generala de bine, inseamna emotii pozitive precum si o buna functionare in viata de zi cu zi. Daca folosim metafora unui balante in care cantarim lucrurile pozitive vs. cele negative, well-being-ul nu apare atunci cand balanta se afla in echilibru, ci atunci cand pozitivul depaseste partea negativa.

Modelul propus de Martin Seligman, ,,parintele psihologiei pozitive’’, arata ca, pe langa emotiile pozitive, well-being-ul cuprinde alte 4 elemente, la fel de importante:

1. Emotii pozitive (Positive Emotion) se centreaza pe placere, fericire si satisfactie cu viata in general – presupune resimtirea a cat mai multor emotii pozitive si diminuarea celor negative.

2. Implicare (Engagement) – aceasta componenta se refera la imersarea completa in activitati care ne fac placere. Desi suntem foarte diferiti cand vine vorba despre activitatile care capteaza interesul, cu totii avem nevoie de ceva care sa ne absoarba complet atentia, sa ne faca, pentru cateva momente, sa uitam de orice altceva, sa ne creeze acel sentiment de ,,flow’’(flux). In astfel de momente, performanta apare natural.

3. Relatii (Relationships)- relatiile si conexiunile sociale sunt unele dintre aspectele fundamentale ale vietii noastre. Pentru a ne simti cu adevarat impliniti, noi oamenii avem nevoie de conexiune, intimitate, dragoste, iar lipsa acestora este resimtita acut. Astfel, este oarecum intuitiv ca acesta componenta sa fie una importanta a well-being-ului. In completarea acestei intuitii vin o serie de cercetari din neurostiinte care arata ca, atat in cazul in care simtim suferinta fizica (ex durere) cat si in cazul in care ne simtim izolati (social), in creierul nostru se activeaza aceleasi zone (asa-numitii centri ai durerii). Cu alte cuvinte, la nivel cerebral, aceste doua forme de suferinta sunt nediferentiate.

4. Scop si sens in viata (Meaning)- a trai o viata cu sens presupune a trai conform propriilor valori, a gasi un scop in activitatea ta zilnica si a te dezvolta continuu. Mai mult decat cautarea emotiilor pozitive, a placerii si a bunastarii materiale, pentru a ramane motivati si entuziasti, noi oamenii avem nevoie sa gasim un sens in ceea ce facem , sa simtim ca munca noastra conteaza atat pentru noi cat si pentru cei din jur.

5. Realizari (Accomplishments)- Indeplinirea unui obiectiv, pe langa bucurie si satisfactie, vine la pachet cu sentimentul de incredere in propriile abilitati si de mandrie ca am realizat ceva. Pentru a ne bucura cat mai mult de acest conglomerat de stari e nevoie sa ne stabilim scopuri mai mici, realiste si specifice, pe care credem ca le putem atinge. Aceste realizari ne motiveaza sa incercam in continuare si sa ne dezvoltam continuu.

Aceste 5 elemente ale well-being-ului se completeaza reciproc: in timp ce prima se centreaza pe modul in care ne simtim (bucurie, multumire, curiozitate, implicare), celelalte 4 fac referire la relatiile noastre cu cei din jur, la activitatile zilnice si la rezultatele acestora.

Daca am trait foarte bine fara a sti de well-being atata timp, de ce avem nevoie de el acum?

Odata cu evolutia societatii si a economiei, au crescut si asteptarile noastre cu privire la locul de munca. Prin comparatie cu anii 80’, pe langa partea financiara, ne asteptam ca jobul sa ne ofere un statut, oportunitatea de a dezvolta prietenii, de a contribui cu ceva, de a face o schimbare in societate, acestea fiind si elemente care ne afecteaza starea de well-being in cadrul organizatiei (well-being organizational).

Prin introducerea legislatiei privind sanatatea fizica si protectia muncii, mediul de lucru a devenit unul mult mai sigur, scazand numarul de accidente sau incidente care sa afecteze sanatatea fizica a angajatilor. In acelasi timp, natura muncii si mediul organizational a devenit mai complex, mai flexibil si mai tehnologizat, aducand cu sine un alt tip de provocari, si anume cele ce tin de partea psihologica si sociala.  Altfel spus, in prezent  o posibila accidentare la locul de munca nu mai este un motiv principal de ingrijorare pentru cei mai multi dintre noi. In schimb, volumul mare de sarcini, complexitatea lor, relatiile cu ceilalti angajati sau gestionarea acestora sunt provocari care ne ingrijoreaza zi de zi.

Astfel, la preocuparile companiilor in legatura cu siguranta fizica a angajatilor, in mod firesc, s-au adaugat cele legate de bunastarea angajatilor in plan psihologic si social, aceastea fiind inglobate sub termenul de well-being organizational.

Ok, avem nevoie de well-being organizational. Cum il abordam?

Analizand strategiile de crestere a nivelului de well-being in marile corporatii, se poate observa un anumit trend: oferirea unei palete cat mai diverse si mai inedite de beneficii angajatilor. De la abonamente la sali de fitness, la vacante in locuri exotice, companiile se dau pestre cap pentru a-i multumi pe angajati si a le oferi ceva nou, ceva wow.

Totusi, daca privim well-being-ul prin prisma celor 5 elemente cheie amintite mai sus devine foarte usor de inteles de ce concentrarea pe oferirea unor experiente distractive sau placute satisface doar prima componenta a well-being-ului, si anume cultivarea emotiilor pozitive si a placerii.  Desi cea mai intuitiva si, uneori cea mai usor de aplicat,  aceasta strategie nu satisface intreaga paleta de nevoi a angajatilor, fiind acoperit astfel doar un nivel superficial.

Pentru a putea vorbi despre o interventie de cresterea a tot ce inseamna well-being organizational in adevaratul sens al cuvantului, pe langa partea de emotii pozitive, acesta ar trebui sa cuprinda strategii referitoare la imbunatatirea relatiilor dintre angajati sau dintre angajati si manageri, la facilitarea implicarii si a momentelor de ,,flow’’ in activitatea zilnica, la oferirea de sens si semnificatie si la sarbatorirea realizarilor individuale.

Pentru a privi cat mai obiectiv noile tendinte din piata resurselor umane, dar si pentru a afla cum pot fi acestea adaptate fiecarei companii, va invitam la conferinta HR Zoom IN, unde anul acesta dezbatem, practic, tot ce reprezinta well-being organizational.

[button shape=”square” size=”regular” float=”none” href=”http://happy-employees.ontrapages.com/zoom-in” title=”Zoom IN Conference” target=”blank” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”focus”]Da Zoom IN tendintelor din HR! [/button]

Autor:

Noela Anastasia- Research Specialist
Livrare: Teambuilding,Training
Email: noela.anastasia@happy-employees.eu